Scurt Istoric - Cresterea Pastravului

 

      In trecutul indepartat, pescuitul constituia una din principalele ocupatii ale omului, menita sa-i asigure hrana zilnica. Inca cu multi ani inaintea erei noastre, chinezii practicau o piscicultura simpla, avand ca obiect cresterea crapului. Romanii, mari iubitori de mese bogate la care nu lipsea pestele, il pastrau In bazine pentru a-l avea oricand la dispozitie.

 

      Primele indicii de crestere dirijata a pestelui in Europa sunt date de normele de piscicultura transmise, in anul 812, de Carol cel Mare, regale francilor. In tara noastra, piscicultura a cunoscut un avant deosebit in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457 -1504), cand s-au infintat numeroase helestee si iazuri in Tara Moldovei.

 

      Cresterea artificiala a pastravului este de data mai recenta. Inventia calugarului Dom Pinchon, care se pare ca a incubat artificial in sec. XlV-lea intr-o cutie, icre de pastrav, nu a castigat adepti. Sthephan Ludwig lacobi, in anul 1765, redescopera metoda si, cu o serie de completari, o publica in Hannoverschen Magazin, dar fara rezultat..

 

      In anul 1842, doi pescari francezi - Remy si Gehin - reiau experienta facute de lacobi si, dupa multi ani, (1848), informeaza Academia Franceza de rezultatele obtinute. In anul 1854, profesorul J. V. Coste infiinteaza la Huningue, in Alsacia, prima statiune de crestere artificiala a pastravului.

 

      Descoperirea, in intervalul 1856 - 1870, in Rusia, de catre Wrasskij, a fecundatiei uscate a facut ca salmonicultura sa ia un nou avant, datorita procentului mare de reusita a fecundatiei. Exemplul Frantei este urmat, in anul 1860, de catre italianul Filippo de Filippi, care construieste o mica statie de incubate pe paraul Avighiana si apoi, in anul 1870, de guvernul italian, care construieste o statjune piscicola la Brescia.

 

Pastravarii in Romania

 

      Primele pastravarii din tara noastra au luat fiinta in preajma inceputului acestui secol. Ele au avut drept scop producerea puietului necesar repopularii apelor de munte. Printre cele mai vechi pastravarii de la noi se numara cele din Bucovina si Moldova, ca: Valea Putnei (1890), Barnar si Tarcau (1902)-sau din Transilvania: Gudea, Finis (1928). In prezent, majoritatea pastravariilor produc, pe langa puiet pastrav pentru repopulare si pastravul de consum solicitat pe piafa locala. Pastravariile mici au fost modernizate, si au intrat si ele in circuitul anual de productie dand pe langa puietul de pastrav necesar anual repopularii apelor de munte si pastravul de consum solicitat de pia|a locala.